De ce nu Carpe Diem?

Oamenii care se declara maturi din jurul meu insista sa ma convinga ca nu e bine sa traiesti conform principiului Carpe Diem. "De ce?" - ma intreb. Da, stiu ca ei nu-si mai pot permite luxul de a-mi urma exemplul, fie pentru ca au lasat sa moara copilul din ei fie pentru ca au multe responsabilitati care-i tin incatusati in rolul de matur. Dar de ce sa ma impiedice pe mine sa traiesc ACUM?
E o iresponsabilitate sa traiesti clipa si sa te bucuri de ea? Mai ales ca e irepetabila. Si irecuperabila.
Chiar daca viata e un ciclu de activitati care se repeta cu o insistenta capabila sa ma dispere uneori pentru ca sufletul meu se simte incuiat intr-un circuit inchis si urla sa iasa la libertate, reusesc sa ma bucur de micile devieri de la ziua precedenta si chiar sa determin aparitia altora noi.
Nu spun ca zilele mele sunt identice, am exagerat un pic pentru efect artistic, dar cred ca m-am facut inteleasa - toti avem perioade in care nici nu mai simtim gustul cafelei pe care o bem in fiecare dimineata pentru ca e atat de ACEEASI!

Si atunci de ce, cind am sansa, sa nu fac ce-mi spune sufletul ca vrea sa faca?
Prea multe intrebari, stiu.

Prefer sa regret ceva ce am facut cu stangacie decit ceva ce nu am avut curajul sa fac.
Da, sar in apele pe care nu le cunosc si ma descurc pe parcurs. Doare, nu-mi ajunge aer, dar simt ca lupt, ca fac ceva ca sa-mi fie bine, ca sa invat ceva despre viata si despre mine.

Viata este un invatator indulgent - nu te lasa sa gresesti mai mult decit poti suporta.
Faci acele greseli care te formeaza ca personalitate.
Pentru ca cicatricile ne fac ALTFEL.

Lovethirsty

..sau insetata de dragoste - de a primi si de a oferi.

Sf. Valentin singuratic

"- Nu, nu sint indragostita de mine", le raspund celor care intra pe acest blog si vad "prea multe" poze cu mine. Dar cu cine sa fie? Cu prietenii, familia? Am si astfel de poze dar le pastrez pentru mine, pentru ca eu le cunosc valoarea si semnificatia.
Aici in schimb este spatiul meu si pot sa ma exprim dupa bunul meu plac. Pozele sunt o modalitate de exprimare pentru mine.
Sunt diferita, sunt altfel, in continuă schimbare si vreau sa pastrez aceste etape trecatoare ale mele.
Oricum, face bine sa fii indragostit de propria persoana - e absolut natural si sanatos chiar. Aceasta capacitate nu te lasa sa degradezi sau sa te autopedepsesti prea dur.

In incercarea de a aduce primavara mai aproape

Batranete

„Imbatrinim atunci cind dam prioritate cunoscutului asupra necunoscutului”. Raminind atasat obiceiurilor tale, iti faci viata monotona si te plictisesti, iar plictiseala ucide viata.

Silence

Not funny

Enjoy

Nu-mi pasă

Nu-mi pasa pentru ca sint ignorant.
Pentru ca problemele mele sunt mai importante decat problemele celorlalti.
Nu-mi pasa pentru ca sint egoist.
Pentru ca eu sint centrul universului.
Nu-mi pasa pentru ca imi place sa pierd timpul cu nimicuri in loc sa realizez ceva cu adevarat important.
Pentru ca anume pentru mine timpul se extinde ca sa am mai mult timp de pierdut.
Nu-mi pasa pentru ca stiu ca sunt si altii ca mine carora nu le pasa si sint fericiti.
Pentru ca nu vreau sa ies in evidenta.
Pentru ca daca as iesi in evidenta as fi nevoit sa ma dezvolt.
Dar la ce bun?
Nu-mi pasa pentru ca stiu ca oricum vine sfarsitul lumii peste doua mii de ani si tot ce a fost realizat de cei carora le pasa va fi ruinat.
Pentru ca sfarsitul lumii ar putea veni si mai repede.
Nu-mi pasa pentru ca pentru mine viata inseamna sa ma las purtat de val.
Pentru ca frica mi-e cel mai apropiat prieten.
Nu-mi pasa pentru ca nu vreau ca altii sa primeasca ce ar iesi bun din ce as construi daca mi-ar pasa.
Pentru ca s-ar putea ca si lor sa nu le pese si atunci de ce as face asta?
Nu-mi pasa pentru ca am primit sansa sa traiesc dintr-o intimplare.
Pentru ca intimplarea se datoreaza intalnirii dintre doi oameni carora le-a pasat candva.
Dar ce mai conteaza?!
Asta a fost demult si intamplator.
sau poate nu?..

Fericire

Mi se intampla destul de des sa ma intrebe cineva daca sunt fericita...
Nu stiu de ce, dar cand aud aceasta intrebare imediat vizualizez cuvantul fericire cu un semn de exclamatie la sfarsitul ultimei litere. Mi se pare ca termenul "fericire" suna oarecum pretentios.
Pentru ca fericirea nu este o stare permanenta. Nu exista reguli care te invata cum sa devii fericit, sau ce te poate face fericit. Pentru fiecare e altfel. Dar am observat ca atunci cand am fost fericita nu a durat o zi sau o saptamana. A durat mai putin. Si nu ma plang de acest lucru. E bine ca am constientizat ca in acele clipe eram fericita. Inseamna ca traiam intens acea senzatie.
Fericirea inseamna pentru mine sa simti ca esti viu in interior, ca esti o fiinta care interactioneaza cu lumea din jur si ii face placere acest lucru.
Acum nici nu-mi amintesc toate clipele de fericire de care am avut parte, dar nu asta conteaza - important este ca am fost acolo, prezenta, iar azi aceste momente fac parte din bagajul meu de experiente de viata.
..si daca voi mai fi intrebata daca sunt fericita voi raspunde - "Da, sunt fericita cand simt ca traiesc"